Evoluția sectorului construcțiilor în perioada 2024-2026 este marcată de o nevoie acută de predictibilitate, într-un context în care modificările fiscale succesive afectează planificarea pe termen lung. Potrivit analizei prezentate de Adrian Florea, director de dezvoltare în cadrul Concelex, „zigzag-ul” legislativ reprezintă în prezent principala barieră în calea stabilității financiare a companiilor de profil.
Modificările fiscale și presiunea asupra costurilor operaționale
Un punct central al discuției îl reprezintă eliminarea facilităților fiscale specifice sectorului construcțiilor. Această măsură a generat o creștere directă a costurilor cu forța de muncă, forțând angajatorii să absoarbă diferențele salariale pentru a menține personalul calificat.
Principalele efecte identificate includ:
- Creșterea indicelui de cost în construcții: Dacă anterior volatilitatea era cauzată de prețul materialelor, în prezent, componenta salarială a devenit principalul factor inflaționist.
- Dificultatea în ofertare: Licitarea pentru proiecte cu execuție multianuală (3-5 ani) devine un exercițiu de risc ridicat în absența unei garanții privind stabilitatea taxelor pe termen mediu.
- Eroziunea marjelor de profit: Companiile sunt puse în situația de a gestiona contracte semnate în condiții fiscale care nu mai corespund realității economice actuale.
Riscul migrației forței de muncă
Stabilitatea sectorului este direct dependentă de retenția specialiștilor. Analiza subliniază că orice diminuare a venitului net al angajaților din construcții reaprinde tentația migrației către piețele vest-europene.
Pentru a contracara acest fenomen, companiile sunt nevoite să crească salariile brute, ceea ce pune o presiune suplimentară pe bugetele proiectelor, în special pe cele de infrastructură publică unde mecanismele de ajustare a prețului pot fi rigide sau pot înregistra întârzieri în aplicare.
Necesitatea unui cadru legislativ coerent
Pentru o funcționare optimă a pieței, reprezentanții sectorului solicită o corelare mai strânsă între deciziile politice și realitatea operațională de pe șantiere. Lipsa unui calendar clar al modificărilor fiscale împiedică:
- Investițiile în tehnologizare: Firmele sunt reticente în a achiziționa echipamente scumpe dacă fluxul de numerar este impredictibil.
- Planificarea resurselor umane: Formarea și specializarea personalului necesită un orizont de timp stabil.
- Relația cu instituțiile financiare: Băncile și asigurătorii își ajustează ratingurile de risc în funcție de stabilitatea legislativă a domeniului.
Concluzii pentru managementul strategic
Concluzia generală indică faptul că sectorul construcțiilor nu solicită privilegii, ci un mediu de afaceri constant. Capacitatea României de a finaliza proiectele majore de infrastructură și de a absorbi fondurile europene depinde în mod direct de sănătatea financiară a antreprenorilor generali, care nu poate fi menținută în condiții de schimbări legislative bruște.
Sursa: Adrian Florea (Concelex) – Analiză privind nevoia de predictibilitate în construcții, aricolul îl regăsiți integral aici
