
certificare conform condițiilor din standardul ISO 9001:2015 / SR EN ISO 9001:2015

membru afiliat al AEIP - Asociația Europeană a Instituțiilor Paritare de Protecție Socială

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) demarează un nou proiect finanțat din fonduri europene – Individual Learning Accounts (ILA), care vizează testarea și validarea unui mecanism inovator, flexibil și digitalizat de acces la formarea profesională a adulților, adaptat practicilor europene în domeniu.
Dezvoltarea unei scheme-pilot ILA (Individual Learning Accounts) își are originea într-o Recomandare a Consiliului Uniunii Europene din anul 2022 și introduce un mecanism prin care dreptul la formare profesională este atașat direct individului, independent de angajator sau de locul de muncă. Practic, ILA funcționează ca un „portofel virtual” care înmagazinează drepturi de formare accesibile unui adult pe tot parcursul vieții active, indiferent dacă își schimbă locul de muncă, traversează perioade de șomaj sau activează în baza unor contracte atipice ori sezoniere.
Proiectul vizează sectorul construcțiilor, un domeniu economic strategic afectat adesea de deficit de personal calificat, sezonalitate și provocări tehnologice. Experiența acumulată și lecțiile învățate în această etapă vor constitui fundamentul pentru extinderea ulterioară a sistemului la nivel național, în industrii precum serviciile, turismul, transporturile sau agricultura.
Pilonul central al proiectului constă în dezvoltarea unei platforme electronice care va funcționa ca un ghișeu unic digital, facilitând interacțiunea directă între angajat, furnizorii de formare, stat și partenerii sociali.
Articolul integral îl regăsiți aici.
Începând cu data de 1 septembrie 2026, Casa Socială a Constructorilor, în calitate de partener, demarează implementarea proiectului „Conturi personale de învățare – inovare prin formare (ILA)”, cod SMIS 365749, o inițiativă strategică prin care sectorul construcțiilor devine sector pilot pentru testarea în România a unui mecanism de tip cont individual de învățare (ILA - Individual Learning Account).
Proiectul este implementat în cadrul Programului Educație și Ocupare 2021–2027, în parteneriat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în calitate de lider, Asociația Casa Socială a Constructorilor – Partener 1 și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale – Partener 2.
Cu o durată de 40 de luni, în perioada 1 septembrie 2026 – 31 decembrie 2029, proiectul urmărește pilotarea unei scheme de conturi individuale de învățare în sectorul construcțiilor, în vederea testării și validării unui nou model de finanțare, acces și participare la formarea profesională a adulților.
De ce sectorul construcțiilor?
Sectorul construcțiilor a fost ales pentru pilotarea mecanismului ILA într-un context în care transformările tehnologice, digitalizarea, tranziția verde și evoluția rapidă a cerințelor de competențe impun actualizarea permanentă a calificărilor și dezvoltarea unor modalități mai flexibile de acces la formarea profesională continuă.
În următoarele 40 de luni, proiectul va reuni angajați, angajatori, furnizori de formare profesională, parteneri sociali și instituții publice într-un proces amplu de cercetare, consultare, dezvoltare și pilotare a mecanismului ILA.
Activitățile vor include analiza modelelor internaționale și a bunelor practici, cercetarea nevoilor și a oportunității introducerii schemei ILA în sectorul construcțiilor, dezvoltarea schemei și a platformei ILA, activități de informare și consiliere, crearea conturilor individuale de învățare și derularea programelor de formare profesională.
Pilotarea va permite astfel testarea întregului traseu – de la informare și identificarea nevoilor de formare, la selecție și consiliere, crearea contului individual de învățare, alegerea programului potrivit, participarea la formare și certificarea competențelor dobândite.
De la experiența internațională la un model adaptat României
În prima etapă a proiectului vor fi analizate modele internaționale de conturi individuale de învățare și bune practici cu potențial de transferabilitate. Cercetarea va fi completată prin consultări cu experți și părți interesate, vizite de studiu și o analiză comparativă a mai multor sisteme ILA existente la nivel european și internațional.
În paralel, proiectul va analiza oportunitatea introducerii mecanismului în sectorul construcțiilor din România, prin cercetări adresate angajaților, angajatorilor și furnizorilor de formare profesională și prin realizarea unui studiu de fezabilitate.
Pe baza rezultatelor obținute va fi elaborată o schemă ILA adaptată sectorului construcțiilor, care va fi supusă consultării actorilor relevanți și testată în cadrul proiectului.
O platformă dedicată conturilor personale de învățare
Un element central al proiectului îl reprezintă dezvoltarea unei platforme online pentru derularea schemei ILA, care va susține crearea și gestionarea conturilor individuale de învățare și accesul la mecanismul pilot.
În cadrul proiectului sunt prevăzute activități ample de instruire pentru utilizarea sistemului electronic ILA, adresate angajaților, angajatorilor și furnizorilor de formare profesională, precum și crearea a 3.000 de conturi individuale de învățare.
De la contul individual de învățare la formare profesională
Proiectul nu se limitează la dezvoltarea unui concept sau a unei platforme digitale. Mecanismul va fi testat efectiv în sectorul construcțiilor, prin implicarea angajaților, angajatorilor și furnizorilor de formare profesională.
În etapa de pilotare vor fi selectați minimum 105 angajatori, 518 angajați și 23 de furnizori de formare profesională. Angajații selectați vor beneficia de servicii de informare și consiliere profesională, astfel încât alegerea programelor de formare să fie corelată cu profilul și nevoile lor de dezvoltare profesională.
Prin intermediul schemei ILA vor fi organizate și derulate 37 de programe de formare profesională, iar cel puțin 518 participanți vor finaliza și certifica programele de formare.
Un proiect construit împreună cu sectorul
Proiectul include o componentă amplă de informare, consultare și implicare a actorilor relevanți. Vor fi organizate activități la nivel național, regional și județean, campanii de informare și conștientizare, focus-grupuri, consultări și evenimente dedicate angajatorilor, angajaților și furnizorilor de formare.
La nivel teritorial sunt prevăzute 42 de evenimente județene, însoțite de activități de informare și vizite pe șantiere, astfel încât mecanismul pilot să fie conectat direct la realitățile și nevoile sectorului construcțiilor din întreaga țară.
Rolul Casei Sociale a Constructorilor
În cadrul parteneriatului, Casa Socială a Constructorilor asigură legătura directă dintre proiect și sectorul construcțiilor, valorificând experiența acumulată și relația sa cu angajatorii, salariații și organizațiile reprezentative ale sectorului.
Casa Socială a Constructorilor va participa la activitățile de cercetare și analiză, consultare, informare și diseminare, la organizarea activităților teritoriale, precum și la recrutarea și selecția participanților, consilierea acestora și organizarea procesului de formare profesională.
Totodată, Casa Socială a Constructorilor va contribui la elaborarea și validarea schemei ILA, la evaluarea rezultatelor pilotului și la formularea recomandărilor necesare dezvoltării ulterioare a mecanismului.
Pentru Casa Socială a Constructorilor proiectul înseamnă, în primul rând, aducerea experienței, nevoilor și realităților sectorului construcțiilor în centrul unui mecanism care poate contribui la schimbarea modului în care este abordat accesul la formarea profesională continuă în România.
De la proiect pilot la politică publică
Experiența acumulată pe parcursul celor 40 de luni va permite evaluarea impactului schemei ILA și a modului în care aceasta răspunde nevoilor beneficiarilor și ale pieței muncii.
Rezultatele pilotului vor sta la baza elaborării unui mecanism financiar, a unor recomandări privind măsurile necesare pentru dezvoltarea sistemului și, în final, a unei propuneri de politică publică privind aplicarea schemei ILA la nivel sectorial și/sau național.
Demararea proiectului la 1 septembrie 2026 deschide astfel o etapă importantă pentru dezvoltarea unui nou mod de a privi formarea profesională continuă: centrat pe persoană, conectat la nevoile reale ale pieței muncii și construit prin colaborarea dintre autorități publice, parteneri sociali, angajatori, angajați și furnizori de formare.
Adoptarea tehnologiilor avansate în sectorul construcțiilor înregistrează o accelerare vizibilă, digitalizarea extinzându-se din zona de proiectare direct în procesele administrative și contractuale ale achizițiilor publice. Utilizarea agenților de Inteligență Artificială (AI) pentru automatizarea și optimizarea pregătirii ofertelor tehnice devine o practică tot mai răspândită în rândul companiilor de profil, în paralel cu demersurile instituționale de digitalizare a procedurilor derulate de autoritățile publice.
Noua tendință vizează eficientizarea întregului parcurs pe care o companie de construcții îl parcurge la participarea la o licitație. Soluțiile informatice bazate pe agenți AI și aplicații dedicate pot prelua sarcini complexe, începând cu analiza inițială a caietelor de sarcini și evaluarea oportunității de a depune o ofertă. De asemenea, algoritmii pot verifica automat îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire, disponibilitatea personalului-cheie solicitat și pot structura propunerea tehnică finală prin integrarea datelor din documentele interne ale firmei și din proiectele similare derulate anterior.
Această abordare tehnologică nu are ca scop înlocuirea specialiștilor în achiziții publice, ci optimizarea activității acestora prin reducerea timpului alocat sarcinilor repetitive și eliminarea erorilor umane din documentație. Integrarea mai multor modele AI orchestrate în mod dedicat permite adaptarea răspunsurilor tehnice la cerințele specifice ale fiecărei autorități contractante, crescând acuratețea și competitivitatea dosarelor depuse.
În paralel cu adoptarea instrumentelor AI de către mediul privat, domeniul public parcurge un proces similar de modernizare. Un exemplu relevant este inițiativa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de a implementa sisteme bazate pe inteligență artificială și învățare automată pentru analizarea și soluționarea mai rapidă a contestațiilor din achizițiile publice. Această convergență tehnologică indică o maturizare a pieței, în care atât executanții, cât și instituțiile de reglementare mizează pe digitalizare pentru a spori transparența, trasabilitatea și viteza de derulare a procedurilor de atribuire.
Transformarea digitală a licitațiilor publice reprezintă un pas important pentru eficientizarea întregului sector al construcțiilor. Scurtarea duratei de pregătire a ofertelor și reducerea timpilor de procesare administrativă oferă companiilor o capacitate mai mare de reacție pe piață și sprijină derularea mai rapidă a investițiilor publice.
Articolul integral îl regăsiți aici.
Inspecția Muncii a anunțat lansarea unei campanii naționale de prevenire și control privind aplicarea măsurilor legale de protecție a salariaților expuși la temperaturi extreme, domeniul construcțiilor fiind încadrat în categoria de risc profesional ridicat. Verificările vin în contextul valurilor de căldură extremă care afectează activitățile desfășurate în aer liber și urmăresc modul în care angajatorii respectă OUG nr. 99/2000 pentru prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor.
Expunerea prelungită la căldură intensă pe șantiere generează riscuri severe pentru personalul din execuție, agravând solicitarea fizică și crescând pericolul de deshidratare, epuizare termică sau accidente provocate de scăderea atenției. Din acest motiv, inspectoratele teritoriale de muncă vor verifica cu prioritate dacă firmele din sector au evaluat corect riscurile climatice și dacă au implementat soluțiile operaționale obligatorii pe durata avertizărilor meteorologice.
Inspecțiile din teren vor urmări cu precădere cinci direcții principale de conformare:
Pentru sectorul construcțiilor, aceste acțiuni de control reprezintă o reamintire a obligației de a prioritiza siguranța forței de muncă pe timp de caniculă. Implementarea strictă a măsurilor de protecție prevăzute de legislație este esențială nu doar pentru evitarea sancțiunilor contravenționale, ci mai ales pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale și menținerea continuității operaționale pe șantiere în condiții de siguranță.
Articolul integral îl regăsiți aici.
Inspecția Muncii a anunțat lansarea unei campanii naționale de prevenire și control privind aplicarea măsurilor legale de protecție a salariaților expuși la temperaturi extreme, domeniul construcțiilor fiind încadrat în categoria de risc profesional ridicat. Verificările vin în contextul valurilor de căldură extremă care afectează activitățile desfășurate în aer liber și urmăresc modul în care angajatorii respectă OUG nr. 99/2000 pentru prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor.
Expunerea prelungită la căldură intensă pe șantiere generează riscuri severe pentru personalul din execuție, agravând solicitarea fizică și crescând pericolul de deshidratare, epuizare termică sau accidente provocate de scăderea atenției. Din acest motiv, inspectoratele teritoriale de muncă vor verifica cu prioritate dacă firmele din sector au evaluat corect riscurile climatice și dacă au implementat soluțiile operaționale obligatorii pe durata avertizărilor meteorologice.
Inspecțiile din teren vor urmări cu precădere cinci direcții principale de conformare:
Pentru sectorul construcțiilor, aceste acțiuni de control reprezintă o reamintire a obligației de a prioritiza siguranța forței de muncă pe timp de caniculă. Implementarea strictă a măsurilor de protecție prevăzute de legislație este esențială nu doar pentru evitarea sancțiunilor contravenționale, ci mai ales pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale și menținerea continuității operaționale pe șantiere în condiții de siguranță.
Articolul integral îl regăsiți aici.
Instabilitatea climatică accentuată și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme au transformat condițiile meteo dinplina vară într-o provocare majore pentru marile șantiere de infrastructură din România. Constructorii se confruntă pe perioade tot mai lungi cu întreruperi cauzate de vremea nefavorabilă exact în perioada tradițională de vârf a activității sectorului, forțând o reevaluare a modului în care sunt gestionate riscurile de execuție.
Declarațiile conducerii Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), prin Directorul General Adriana Iftime, marchează o schimbare importantă de perspectivă. În condițiile în care proiectele majore se confruntă cu valuri succesive și prelungite de căldură, problema caniculei depășește sfera măsurilor standard de protecția muncii și devine o chestiune critică de management contractual al investițiilor.
Dacă în urmă cu un deceniu provocările rutiere și edilitare apăreau preponderent în sezonul rece, în prezent perioada estivală generează blocaje la fel de severe. Valurile prelungite de căldură extremă, aversele torențiale apărute brusc cu o intensitate ridicată și intensificările puternice ale vântului forțează companiile să ajusteze sau chiar să sisteze temporar ritmul de execuție de pe șantiere.
O diferență majoră semnalată de reprezentanții patronatului constă în lipsa unei reglementări flexibile pentru fenomenele estivale. În timp ce lucrul pe timp friguros beneficiază de un cadru normativ bine structurat, iar graficele de execuție iau în calcul perioadele de iarnă încă din faza inițială de proiectare, canicula și fenomenele extreme din timpul verii nu sunt ușor de prevăzut ca durată sau intensitate. Prin urmare, constructorii sunt nevoiți să adapteze din mers fluxurile tehnologice, gestionând opriri neprevăzute și întârzieri în lanț necesare reluării lucrărilor în condiții de siguranță.
Această realitate climatică impune o actualizare a abordării contractuale dintre beneficiarii publici și antreprenori. Recunoașterea episoadelor de caniculă și a furtunilor violente ca factori obiectivi de perturbare a graficelor de execuție devine esențială pentru a evita penalitățile nejustificate și pentru a recalibra termenele de livrare a proiectelor de infrastructură națională.
Articolul integral îl regăsiți aici.
Casa Socială a Constructorilor (CSC) a participat activ la „Forumul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”, eveniment strategic desfășurat pe 3 iulie 2026 la Constanța, sub egida Patronatului Societăților din Construcții (PSC) Filiala Dobrogea.
Instituția noastră a fost reprezentată la cel mai înalt nivel de Directorul General, dl. Cristian Ștefănescu, în calitate de speaker invitat. Ediția din acest an a forumului a marcat borne aniversare importante — 25 de ani de la înființarea PSC și 20 de ani de la înființarea FPSC — reunind oficiali ai administrației publice, lideri din mediul de afaceri, investitori și experți pentru a dezbate viitorul execuției și tehnologiilor inteligente în sectorul construcțiilor. După un prim panel cu caracter aniversar, evenimentul a fost structurat în trei mari paneluri de discuție, abordând integrat cele mai presante provocări ale industriei. Primul panel a discutat de reformă legislativă și investiții, în care s-au analizat predictibilitatea fiscală, simplificarea administrativă și menținerea ritmului investițiilor publice. În al doilea panel despre infrastructură și energie, s-a dezbătut rolul strategic al Dobrogei în conectivitatea transporturilor și a proiectelor de energie nucleară. În ultimul panel au fost prezentate soluții tehnologice de ultimă oră, precum automatizarea proceselor, utilizarea roboților și digitalizarea managementului de șantier pentru combaterea deficitului de personal calificat.
Intervenția CSC a avut ca temă protecția socială în era digitalizării, în cadrul panelului dedicat dinamicii resurselor umane și managementului riscurilor, Directorul General al CSC, Cristian Ștefănescu, a susținut o prezentare, având tema Mecanismele de protecție a lucrătorilor în extrasezon și efectul lor asupra stabilizării forței de muncă, axată pe mecanismele de protecție a lucrătorilor în extrasezon și efectul lor asupra stabilizării forței de muncă. În contextul deficitului sever de personal și al presiunii de livrare a proiectelor majore de infrastructură, dl. Ștefănescu a subliniat importanța vitală a schemelor paritare de protecție socială.
Prin această prezență, Casa Socială a Constructorilor își reafirmă rolul de partener de dialog de încredere, militând strâns alături de asociațiile patronale pentru un sector al construcțiilor modern, stabil și adaptat tehnologiilor viitorului.
Pentru mai multe detalii despre structura dezbaterilor și concluziile evenimentului, puteți accesa comunicatul oficial pe pagina evenimentului PSC:
Galerie foto eveniment


certificare conform condițiilor din standardul ISO 9001:2015 / SR EN ISO 9001:2015

membru afiliat al AEIP - Asociația Europeană a Instituțiilor Paritare de Protecție Socială