Context general
La nivel european, dezvoltarea competențelor și facilitarea accesului adulților la formare profesională continuă reprezintă direcții importante ale politicilor privind învățarea pe tot parcursul vieții. În acest context, mai multe state europene au dezvoltat sau testează mecanisme de tip cont individual de învățare (ILA), în forme adaptate propriilor sisteme de educație, formare și ocupare.
Experiențele acumulate oferă o bază relevantă de analiză pentru România: ce modele există, cum funcționează, ce rezultate au produs, ce dificultăți au fost întâmpinate și, mai ales, ce elemente ar putea fi adaptate contextului național.
Analizarea acestor experiențe reprezintă una dintre primele etape ale proiectului „Conturi personale de învățare – inovare prin formare (ILA)”, contribuind la fundamentarea schemei care urmează să fie dezvoltată și pilotată în sectorul construcțiilor din România.
România în context european
Proiectul ILA se înscrie în direcțiile europene privind dezvoltarea competențelor, creșterea participării adulților la formare profesională continuă și o mai bună corelare a competențelor cu cerințele pieței muncii.
Recomandările și inițiativele europene pun accent, între altele, pe:
- adaptarea ofertei de formare la cerințele pieței muncii;
- dezvoltarea competențelor necesare transformărilor economice și tehnologice;
- creșterea investițiilor în dezvoltarea competențelor;
- facilitarea accesului adulților la învățare pe tot parcursul vieții;
- implicarea angajatorilor și a partenerilor sociali în dezvoltarea competențelor.
Prin pilotarea schemei ILA în sectorul construcțiilor, proiectul va permite testarea în condiții reale a unui mecanism destinat facilitării accesului la formare profesională continuă și analizarea modului în care acesta poate contribui la o mai bună conectare între nevoile persoanelor, cererea de competențe a angajatorilor și oferta de formare.
Totodată, proiectul va analiza condițiile instituționale, operaționale și financiare necesare funcționării mecanismului și va permite formularea unor recomandări pentru dezvoltarea și valorificarea sa ulterioară la nivel sectorial și/sau național.
Prin această abordare, proiectul contribuie la explorarea unor soluții flexibile și centrate pe persoană pentru dezvoltarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții.
Exemple de bună practică
Franța constituie un exemplu relevant prin sistemul „Compte Personnel de Formation” (CPF), care permite fiecărui angajat să acumuleze drepturi de formare utilizabile pe tot parcursul vieții profesionale. Acest mecanism digitalizat, integrat într-o platformă națională unică, a contribuit semnificativ la creșterea participării adulților la formare și la îmbunătățirea competitivității economice prin recalificare și perfecționare continuă.
Lituania a dezvoltat un sistem interinstituțional de tip „ghișeu unic”, prin care adulții pot accesa oferte de formare care îndeplinesc criterii de calitate, servicii de consiliere și informații despre finanțarea formării. Sistemul este conectat la registrele naționale de populație și educație, facilitând urmărirea parcursului de învățare și certificarea competențelor dobândite.
Letonia a lansat în decembrie 2024 o platformă digitală de gestionare a competențelor, dezvoltată de Agenția de Dezvoltare a Educației de Stat (VIAA) și susținută de Fondul de Redresare al Uniunii Europene. Această platformă permite fiecărui rezident leton cu vârsta de 18 ani și peste să creeze un cont individual de învățare (ILA), în care sunt stocate informații despre educația și experiența profesională anterioară, precum și documente care atestă calificările dobândite.
De la experiența europeană la un model adaptat României
Experiențele europene analizate arată că nu există un singur model de cont individual de învățare. Sistemele diferă în ceea ce privește modul de finanțare, condițiile de acces, tipurile de programe de formare, rolul instituțiilor și al angajatorilor, serviciile de informare și consiliere, precum și instrumentele digitale utilizate.
În cadrul proiectului ILA, analiza acestor experiențe nu urmărește preluarea unui model existent și aplicarea sa ca atare în România. Obiectivul este identificarea elementelor care funcționează, a dificultăților întâmpinate în implementare și, mai ales, a acelor componente care prezintă potențial de transferabilitate către contextul național.
Analiza documentară va fi completată prin consultări cu experți și actori relevanți, schimburi de experiență și vizite de studiu, pentru o mai bună înțelegere a modului în care diferitele mecanisme funcționează în practică.
Ce funcționează? Ce poate fi transferat? Ce trebuie adaptat? Sunt întrebări esențiale pentru dezvoltarea unei scheme-pilot care să țină cont atât de experiența europeană, cât și de particularitățile sistemului de formare profesională și ale sectorului construcțiilor din România.
Pe baza acestei analize, experiențele internaționale vor fi corelate cu rezultatele cercetărilor și consultărilor realizate în România, contribuind la fundamentarea mecanismului care va fi dezvoltat și testat în cadrul proiectului.
Rolul Casei Sociale a Constructorilor
Casa Socială a Constructorilor contribuie la această etapă prin perspectiva sa sectorială și prin legătura directă cu angajații și angajatorii din construcții.
Participarea CSC la analiza experiențelor internaționale urmărește inclusiv identificarea acelor soluții și bune practici care pot răspunde nevoilor reale ale sectorului și care pot fi adaptate particularităților pieței muncii și formării profesionale din construcții.
În acest fel, experiența europeană este pusă în legătură cu realitatea sectorului din România, astfel încât schema-pilot să nu reprezinte o simplă preluare a unui model extern, ci un mecanism construit și testat în raport cu nevoile concrete ale celor care lucrează, angajează și formează în construcții.
Despre Proiect
Proiectul „Conturi personale de învățare – inovare prin formare (ILA)”, cod SMIS 365749, este implementat în perioada 1 septembrie 2026 – 31 decembrie 2029, în cadrul Programului Educație și Ocupare 2021–2027, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Lider de parteneriat, Asociația Casa Socială a Constructorilor – Partener 1 și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale – Partener 2.
Proiectul urmărește pilotarea unei scheme de conturi individuale de învățare în sectorul construcțiilor, în vederea testării și validării unui nou model de finanțare, acces și participare la formarea profesională a adulților.
