Industria construcțiilor din România face un pas decisiv către digitalizare și siguranță structurală prin lansarea unor instrumente tehnice de referință. Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) a prezentat recent "Ghidul de bune practici în monitorizarea geotehnică și structurală", un document care, alături de noul normativ P130/2025, promite să ridice standardele de calitate în domeniu.
Un nou cadru normativ pentru siguranța clădirilor
Revizuirea normativului P130 (privind comportarea în timp a construcțiilor) reprezintă un moment de cotitură pentru proiectanți, executanți și beneficiari. În contextul actual, în care complexitatea proiectelor de infrastructură și densitatea urbană cresc constant, monitorizarea nu mai este doar o obligație legală formală, ci o necesitate tehnică pentru prevenirea incidentelor grave.
Noul normativ P130/2025 pune accent pe:
Actualizarea metodelor de urmărire: Integrarea soluțiilor moderne de măsurare în locul metodelor exclusiv manuale, adesea depășite.
Responsabilizarea actorilor implicați: Clarificarea rolurilor pe care beneficiarul și specialistul în monitorizare le au pe parcursul ciclului de viață al unei construcții.
Periodicitatea și precizia determinărilor: Stabilirea unor praguri de alertă mai clare pentru deformările structurale sau mișcările terenului de fundare.
Ghidul APMGS: Standardul de aur în bunele practici
Dacă normativul reprezintă legea, Ghidul lansat de APMGS vine să ofere „manualul de utilizare”. Acesta a fost conceput pentru a uniformiza interpretarea cerințelor tehnice pe piața din România, reducând ambiguitățile care apăreau adesea în caietele de sarcini.
Printre punctele cheie ale Ghidului se numără:
- Digitalizarea proceselor: Recomandarea utilizării senzorilor automatizați și a platformelor cloud pentru stocarea și analizarea datelor în timp real.
- Transparența datelor: Facilitarea accesului la informații pentru echipele de proiectare, astfel încât deciziile de consolidare sau intervenție să fie luate pe baza unor cifre exacte.
- Reducerea costurilor pe termen lung: Deși implementarea unui sistem de monitorizare modern presupune o investiție inițială, acesta previne costuri enorme generate de eventuale avarii sau expertize tehnice tardive.
Beneficii pentru piața construcțiilor și societate
Alinierea la standardele europene de monitorizare aduce avantaje directe tuturor părților implicate. Pentru antreprenori, înseamnă o gestionare mai bună a riscurilor pe șantier și protejarea vecinătăților. Pentru beneficiari, înseamnă o durată de viață prelungită a activelor și o valoare de piață mai ridicată datorită „cărții tehnice” digitalizate și monitorizate constant.
Mai mult, profesionalizarea acestui segment va duce la eliminarea de pe piață a soluțiilor „low-cost” care nu oferă siguranță reală, încurajând companiile care investesc în tehnologie de vârf și personal specializat.
Lansarea Ghidului APMGS și intrarea în vigoare a Normativului P130/2025 marchează sfârșitul unei ere a monitorizării empirice. România se aliniază astfel bunelor practici internaționale, punând siguranța cetățeanului și integritatea infrastructurii pe primul loc, într-un mediu construit tot mai inteligent și mai conectat.
Articolul original îl puteți regăsi aici.
