
certificare conform condițiilor din standardul ISO 9001:2015 / SR EN ISO 9001:2015

membru afiliat al AEIP - Asociația Europeană a Instituțiilor Paritare de Protecție Socială

Într-un sector al construcțiilor tot mai orientat spre tehnologie și eficiență, Patronatul Proiectanților în Construcții (PPC) atrage atenția asupra unei probleme majore: de multe ori, modernizarea firmelor private este sabotată de lipsa digitalizării în instituțiile publice implicate. Conform articolului recent publicat de Agenda Constructiilor, acest decalaj între mediul privat digitalizat și administrația tradițională amenință să blocheze întregul proces de modernizare.
Privat vs. public: disparități mari în adoptarea digitalului
Firmele private din construcții au început să adopte soluții moderne: de la modelare 3D și tehnologii BIM, până la platforme de management al documentației și colaborare digitală. Aceste instrumente aduc beneficii palpabile — coordonare mai bună, reducerea erorilor, eficiență și transparență. Însă, de cele mai multe ori, dezvoltatorii, proiectanții sau constructorii se lovesc de un obstacol major: instituțiile publice cu care trebuie să colaboreze nu sunt pregătite pentru digital. Lipsa unei infrastructuri coerente, a standardelor clare și a unui cadru legislativ adaptat mențin procesele birocratice lente — de la depunerea dosarelor și avizarea proiectelor, până la semnăturile oficiale.
În lipsa interoperabilității — adică capacitatea statului și a firmelor private de a comunica eficient și digital — investițiile companiilor în digitalizare rămân parțial inutile. Digitalizarea riscă astfel să rămână un moft, nu o transformare reală.
Ce propune PPC: un „ecosistem digital integrat”
PPC susține că doar printr-o abordare integrată — care să includă autorități, proiectanți, constructori și instituțiile implicate în avizare — se poate realiza o digitalizare coerentă. O componentă centrală a acestei viziuni este inițiativa DigitalizAdaptare, care prevede introducerea semnăturii electronice pentru toate documentele oficiale, precum și implementarea unui flux digital unitar pentru cereri, avizări și aprobări.
Potrivit reprezentanților PPC, adoptarea acestor măsuri nu ar însemna doar un simplu upgrade tehnologic, ci o transformare structurală: eliminarea hârtiei, simplificarea procedurilor, reducerea timpilor de așteptare și creșterea transparenței.
Beneficii clare — și provocări realiste
Dacă este implementată, digitalizarea administrației publice poate aduce avantaje semnificative pentru întreaga industrie: viteza luării deciziilor, predictibilitate în planificare, coordonare mai bună între părți și un mediu propice pentru proiecte moderne, eficiente și sustenabile.
Totuși, tranziția nu e lipsită de obstacole. Multe autorități regionale nu dispun de infrastructura IT necesară, personalul nu are pregătirea adecvată pentru digitalizare, iar legislația — de cele mai multe ori — nu oferă un cadru clar și coerent.
Mai mult, există riscul ca firmele private — tentate să digitalizeze rapid și individual — să realizeze investiții costisitoare fără să obțină beneficiile așteptate, dacă instituțiile publice rămân pe hârtie. Fără o abordare unitară, digitalizarea riscă să rămână fragmentară și ineficientă.
Un apel la colaborare și reformă — pentru un sector de construcții modern
PPC transmite un mesaj clar: digitalizarea sectorului public nu este un moft, ci o necesitate dacă România vrea să alinieze piața construcțiilor la standardele europene. Implicarea instituțiilor, adaptarea legislației, crearea infrastructurii corespunzătoare și colaborarea reală cu mediul privat sunt esențiale.
Transformarea digitală — de la semnături electronice la platforme integrate, de la BIM la management digital — poate transforma semnificativ performanța, calitatea și sustenabilitatea proiectelor. Dar pentru asta, este nevoie ca toți actorii — autorități, proiectanți, constructori — să meargă împreună în aceeași direcție, cu reguli clare și proces facil.
Articolul integral il puteti citi aici.
Membrii mediului de afaceri din domeniul construcţiilor privesc cu îngrijorare spre primele luni ale anului viitor. Potrivit estimărilor publicate la finalul lunii noiembrie 2025 de Institutul Național de Statistică (INS), volumul producţiei în construcţii se întrevede în scădere până cel puțin la începutul anului 2026.
Concret, soldul conjunctural — reflectând percepţia managerilor privind evoluţia activităţii — este indicat la -22,3%, ceea ce traduce așteptări de reducere semnificativă
a lucrărilor de construcţii. Mai mult, se anticipează și o reducere a forței de muncă, cu un sold conjunctural de -12,3%. Totuși, contextul general rămâne complex: deși activitatea ar urma să scadă, preţurile lucrărilor de construcţii sunt estimate să continue să crească — cu un sold conjunctural de +33,1%. 
Această combinaţie — cerere/activitate în scădere, dar costuri în creștere — conturează un scenariu dificil pentru firmele din construcţii.
În anii recenți, industria a numărat perioade cu dinamici mixte: deși la începutul lui 2025 volumul lucrărilor consemna creșteri (în primele luni, respectiv creștere de 6,9% faţă de anul precedent, ca serie brută), managerii se arată prudenţi pentru trimestrele următoare.
Semnalul transmis de INS ar trebui interpretat ca un avertisment pentru toți actorii implicați: antreprenori, dezvoltatori, furnizori şi instituţii — este momentul să se pregătească pentru ajustări realiste. În prag de 2026, provocările pot veni atât din reducerea volumului de lucrări, cât și din creșterea costurilor, ceea ce sugerează necesitatea unei atenții sporite la managementul riscurilor, planificare financiară și adaptare la noul context economic.
Pentru firmele de construcţii, acest semnal ar putea fi un moment de reevaluare a planurilor, a bugetelor și a strategiilor: poate fi oportun momentul să prioritizeze eficienţa, sustenabilitatea şi optimizarea cost-beneficiu. Pentru piața construcțiilor din România, există totuși o provocare: să își redefinească ritmul, adaptându-se rapid la noile realități — sau să riște stagnarea sau declinul într-o perioadă marcată de incertitudine.
Articolul integral il puteti citi aici.
Digitalizarea a devenit un subiect central în industria construcțiilor, însă ritmul adoptării acesteia diferă foarte mult între companii. În acest context, Cluster TEC, una dintre cele mai active organizații dedica
te modernizării sectorului, atrage atenția asupra unui aspect esențial: transformarea digitală nu începe cu tehnologia, ci cu înțelegerea profundă a proceselor interne.
Potrivit Cluster TEC, multe organizații se grăbesc să implementeze softuri, aplicații sau instrumente avansate, fără a avea o imagine clară asupra propriului mod de lucru. Această abordare poate genera, paradoxal, mai multe blocaje decât beneficii, ducând la o „birocrație digitală”, în care proceduri ineficiente sunt doar transpuse într-un mediu digital. Prin urmare, primul pas în digitalizare trebuie să fie maparea completă a fluxurilor de lucru, identificarea etapelor vulnerabile și reorganizarea activităților pentru a elimina redundanțele și pierderile de timp.
Această etapă pregătitoare permite fiecărei companii să înțeleagă exact ce are nevoie, ce poate automatiza și ce tehnologii sunt cu adevărat utile. Doar după structurarea clară a proceselor, instrumentele digitale – fie că vorbim despre soluții BIM, software-uri de planificare, platforme de colaborare sau aplicații pentru managementul proiectelor – pot aduce rezultate reale: eficiență, transparență, reducerea erorilor și o comunicare mai rapidă între echipe.
Cluster TEC subliniază și un alt aspect important: digitalizarea nu este un demers izolat. Pentru ca aceasta să funcționeze la nivelul întregii industrii, este necesară o interoperabilitate reală între companii, furnizori, proiectanți și autorități. Standardizarea și alinierea procedurilor sunt esențiale pentru a crea un ecosistem coerent, în care datele circulă ușor și fără pierderi. În acest sens, organizația colaborează activ cu instituții publice și mediul privat, pentru a susține adoptarea unor principii comune și a unor instrumente compatibile.
Pentru companii, unul dintre cele mai mari obstacole în digitalizare este lipsa pregătirii adecvate. De aceea, Cluster TEC dezvoltă programe de formare dedicate specialiștilor din construcții, oferă consultanță în implementarea soluțiilor moderne și pune la dispoziție cursuri – unele dintre ele finanțate prin fonduri europene – menite să crească nivelul de competență digitală în firme mici și mijlocii.
În viziunea Cluster TEC, următorii ani pot reprezenta un moment decisiv pentru industria construcțiilor din România. Dacă sectorul își va organiza corect procesele și va înțelege că digitalizarea este un proces etapizat, bazat pe o analiză clară a nevoilor, atunci transformarea poate deveni una autentică și durabilă.
Mesajul principal rămâne unul simplu și puternic: digitalizarea nu începe cu tehnologia, ci cu procesul. Iar acolo unde procesele sunt clare, eficiente și bine mapate, tehnologia devine un accelerator natural al performanței.
Articolul integral il puteti citi aici.
Între 12 și 14 octombrie 2025, Casino Sinaia a găzduit cea de-a 60-a ediție a Conferinței Naționale a Asociației Inginerilor de Instalații din România (AIIR), un eveniment aniversar ce a reunit profesioniști, cadre universitare, tineri ingineri și invitați internaționali într-un cadru dedicat schimbului de idei și direcțiilor de dezvoltare din domeniu.
Tema ediției — „Sinergii durabile în domeniul ingineriei instalațiilor pentru construcții: energie, mediu și digitalizare pentru un viitor rezilient” — a oferit contextul pentru prezentarea celor mai noi soluții în eficiență energetică, tehnologii moderne pentru confortul interior, digitalizarea sistemelor de instalații și adaptarea construcțiilor la cerințele climatice actuale.
Evenimentul a reunit peste 300 de participanți, alături de 70 de studenți din centre universitare tehnice, subliniind astfel interesul crescut al tinerei generații pentru domeniul instalațiilor. Programul a inclus prezentări tehnice, workshopuri, sesiuni plenare și o amplă zonă expozițională în care companiile au adus în prim-plan echipamente și soluții de ultimă generație.
Un punct important al ediției a fost recunoașterea recentă a AIIR ca Asociație de Utilitate Publică, confirmare oficială a rolului său esențial în dezvoltarea profesiei și în sprijinirea performanței în sectorul construcțiilor. Conferința a fost, totodată, și un prilej de celebrare a unor repere istorice: 75 de ani de învățământ dedicat instalațiilor în România, 30 de ani de predare în limba franceză la Facultatea de Ingineria Instalațiilor București și 20 de ani de existență a ASHRAE Danube Chapter.
Prezența delegaților internaționali din organizații precum REHVA și ASHRAE, alături de specialiști din numeroase țări europene și din SUA, a consolidat caracterul global al evenimentului și a încurajat colaborarea transfrontalieră în dezvoltarea standardelor și tehnologiilor pentru clădirile viitorului.
Prin diversitatea temelor abordate și interesul crescut pentru soluții sustenabile și digitalizare, ediția din 2025 a Conferinței AIIR confirmă rolul esențial al comunității inginerilor de instalații în transformarea sectorului construcțiilor. Evenimentul a demonstrat încă o dată că progresele în domeniu sunt posibile prin colaborare, cercetare, schimb de bune practici și implicarea activă a noii generații.
Următoarea ediție a conferinței este deja programată pentru octombrie 2026, tot la Sinaia, semn că tradiția și continuitatea rămân elemente definitorii ale AIIR.
Articolul integral il puteti citi aici.

Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) vă invită să participați la chestionarul privind evaluarea implicațiilor negative directe și indirecte ale reglementărilor introduse prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
🎯 Scopul acestui demers este de a colecta informații concrete din partea angajatorilor din domeniu, pentru a fundamenta pozițiile oficiale și acțiunile viitoare ale organizațiilor reprezentative din sectorul construcțiilor.
Participarea dumneavoastră este esențială pentru ca vocea industriei să fie auzită și luată în considerare în procesul decizional.
👉 Completați chestionarul din site www.psc.ro :
🔗 https://www.psc.ro/informatii-utile/statistici-studii-si-rapoarte-psc/federatia-patronatelor-societatilor-din-constructii-evaluare-implicatii-negative-directe-si-indirecte-ale-reglementarilor-din-legea-privind-unele-masuri-fiscal-bugetare-nr-141-25-iulie-2025
⏰ Vă rugăm să completați chestionarul până la data de 18 noiembrie 2025.
Vă mulțumim pentru implicare și pentru contribuția adusă la consolidarea unui sector al construcțiilor puternic, stabil și competitiv!
PSC – Patronatul Societăților din Construcții
📩 www.psc.ro
Conform publicației Ziarul Financiar, se conturează evenimente definitorii pentru infrastructura regională - Grecia, Bulgaria şi România urmează să semneze în noiembrie, la Bruxelles, un acord de cooperare cu Comisia Europeană pentru realizarea unui coridor de transport rutier şi feroviar care să lege Marea Egee de Marea Neagră. În centrul proiectului se află o conexiune directă între capitala României, Bucureşti, şi oraşul Salonic din Grecia, prin dezvoltarea unei autostrăzi moderne şi a unei linii feroviare de mare viteză.
Iniţiatorii proiectului vorbesc despre o „prioritate de vârf” a programelor europene de infrastructură transfrontalieră, ceea ce reflectă intenţia de a transforma această axă într-un pilon al mobilităţii, comerţului şi, surprinzător pentru unii, al securităţii. Planul de acţiune prevăzut în acord va cuprinde termene stricte pentru fiecare stat implicat, astfel încât segmentele proprii – rutier şi feroviar – să poată fi executate în sincron.
Impactul este potenţial major: la nivel economic, legătura directă între Bucureşti şi Salonic deschide o rută rutieră şi feroviară ce va lega Nord-Estul Europei de porturile greceşti şi de restul continentului. Porturile Greciei sunt deja văzute drept „porţi de intrare” spre Europa Centrală şi de Est, ceea ce subliniază dimensiunea comercială a proiectului. În plus, elementul militar este menţionat explicit: infrastructura va fi utilă şi pentru mobilitatea militară – o componentă ce capătă relevanţă în context european.
Pentru România, acest proiect marchează o oportunitate de a-şi consolida rolul în reţeaua europeană de transport, dar şi de a stimula comerţul prin acces mai rapid la porturi şi pieţe sudice. De asemenea, modernizarea segmentelor de infrastructură implică cerinţe înalte pentru proiectare, mobilizare şi execuţie – un semnal clar că rigorile tehnice şi organizatorice vor creşte. În acest context, finanţarea europeană joacă un rol definitoriu: proiectul va fi susţinut prin fonduri UE, dar şi prin cofinanţarea de către statele participante.
Însă, între intenţie şi realitate rămân provocări: alinierea legislativă, deblocarea terenurilor, stabilirea traseului optim, coordonarea între trei state şi armonizarea standardelor rutiere şi feroviare sunt doar câteva dintre ele. Mai mult, ritmul implementării – având în vedere targetele stricte – va fi urmărit cu atenţie.
În concluzie, iniţiativa de creare a coridorului rutier-feroviar Bucureşti – Salonic reflectă ambiţia europeană de conectare, dar şi voinţa statelor implicate de a transforma infrastructura într-un vector economic şi strategic. Dacă va fi implementat în parametrii anunţaţi, acest proiect va deschide o nouă eră pentru mobilitate, logistică şi comerţ în zona Balcanilor şi în spaţiul de est al Uniunii Europene.
Citeste articolul integral aici.
Sectorul construcțiilor din România traversează una dintre cele mai dinamice perioade din ultimele decenii. Conform datelor prezentate de Știrile Pro TV, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproximativ 58% în ultimii șase ani, o cifră care plasează România printre țările cu cea mai accelerată dezvoltare din Uniunea Europeană. Această expansiune a adus o contribuție semnificativă la economia națională: 8,2% din Produsul Intern Brut provine în prezent din construcții, un nivel rar întâlnit în regiune.
|
Această creștere spectaculoasă nu se limitează doar la marile orașe. În tot mai multe zone ale țării, comunități locale se transformă prin investiții în locuințe, infrastructură și spații publice moderne. Exemplele sunt numeroase: comuna Șelimbăr, de lângă Sibiu, a devenit un pol rezidențial în plină dezvoltare, iar la Brașov se construiește o sală |
polivalentă de 73 de milioane de euro – simbol al ritmului ambițios de modernizare.Tot mai multe proiecte publice și private capătă contur, iar cererea pentru lucrări de calitate, realizate în termene tot mai strânse, se amplifică.
Pentru profesioniștii din domeniul construcțiilor, această perioadă reprezintă nu doar o confirmare a importanței muncii lor, ci și un moment al responsabilității și al adaptării. Ritmul alert al investițiilor aduce cu sine provocări legate de forța de muncă, aprovizionare și coordonare tehnică. Este nevoie de o bună planificare, de colaborare între companii și de investiții continue în formarea angajaților. În același timp, capacitatea de a gestiona proiecte finanțate din fonduri europene devine un factor decisiv pentru menținerea competitivității.
Evoluția actuală arată că România are potențialul de a deveni un model regional în construcții, dacă va ști să valorifice resursele disponibile și să mențină calitatea în centrul dezvoltării.
Creșterea fără precedent a sectorului confirmă că munca celor din construcții este una dintre coloanele de rezistență ale economiei românești. Este un moment de afirmare, dar și de reflecție: cum putem transforma această expansiune într-un progres durabil, care să aducă beneficii nu doar economiei, ci și comunităților și oamenilor din spatele fiecărui proiect.
Citeste articolul integral aici


certificare conform condițiilor din standardul ISO 9001:2015 / SR EN ISO 9001:2015

membru afiliat al AEIP - Asociația Europeană a Instituțiilor Paritare de Protecție Socială